"Justitia nu este altceva decat convenienta celui mai puternic.." - Platon

Revista Presei - Joi, 19 decembrie 2013

scanteia

Bună dimineața națiune in robă! Să aveti o zi cu spor! 

Revista presei – Justiţie.  JOI, 19.12.2013

 

Meteo:  Valorile termice se vor situa în general în limite apropiate de mediile climatologice specifice acestei perioade.  Vremea va fi normală din punct de vedere termic pentru această dată.  Temperaturile se vor situa între -5  şi +1 grade C.

 

1. Dan Diaconescu (46 de ani), liderul PPDD şi patronul postului OTV, a fost găsit vinovat de şantajarea fostului primar al comunei arădene Zărand, Ion Florin Moţ, şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

Judecătoria Sectorului 1 a decis condamnarea acestuia la trei ani de închisoare cu executare. Timp de trei ani după ispăşirea pedepsei, Diaconescu nu va mai putea fi ales într-o funcţie publică şi nu va mai putea realiza emisiuni TV. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată cu recurs.

Tot în acelaşi dosar, instanţa a mai decis condamnarea pentru şantaj a doi foşti realizatori de emisiuni la OTV: "clarvăzătorul" Doru Pârv - 3 ani şi ziaristul Mitruţ Gheza - 2 ani şi 6 luni. Diaconescu şi Pârv au fost obligaţi să-i plătească lui Moţ daune morale şi materiale de aproximativ 50.000 de euro.

 

2. Eugen Preda a fost condamnat definitiv la 12 ani de închisoare în dosarul furtului de arme de la Ciorogârla, după ce instanţa supremă a respins miercuri recursul acestuia şi a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care pedeapsa acestuia a fost scăzută de la 15 la 12 ani.

Instanţa a respins ca nefondate şi recursurile formulate de Adrian Mincu, Marius Costea, Doru Tabârca, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, George Laurenţiu Dinu, Dan Vasile Sandu şi Adrian Lucian Preda, dar şi pe cel al lui Ioan Vrânceanu, ca inadmisibil.

De asemenea, judecătorii au dedus din pedepsele lui Preda, Mincu, Costea, Tăbârcă, Scarlat şi Chiriţă durata reţinerii şi arestării preventive, respectiv 27 decembrie 2009 - 13 decembrie 2013.

Deicizia instanţei supreme este definitivă.

 

3. Adjunctul șefului Poliției Cernavodă, comisar- șef Costel Baciu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, după ce, în timpul unei anchete, și-a însușit fraudulos de la locul faptei o pușcă.

Potrivit unui comunicat de miercuri al Direcției Naționale Anticorupție, în 14 februarie 2008 comisarul Costel Baciu, care făcea cercetri într-un dosar privind decesul unei persoane în condiții suspecte, a ridicat din locuința acesteia o armă cu aer comprimat și patru cutii cu 328 de alice din plumb, fără să menționeze, însă, bunurile în procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit cu acel prilej.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a comisarului-șef de poliție Costel Baciu pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de abuz în serviciu contra intereselor publice având drept consecință obținerea de către funcționarul public, pentru sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție și deținere fără drept a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării.

Dosarul comisarului-șef Costel Baciu, adjunct al șefului Poliției Cernavodă, a fost trimis spre judecare Curții de Apel Constanța.

 

4. Procurorul Angela Nicolae, alături de fiul ei şi alţi doi oameni de afaceri, au fost trimişi în judecată, miercuri, de procurorii DNA, după ce ea a cerut aproape 88.000 de lei pentru a intereveni în mai multe dosare, arată Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un comunicat de presă.

Conform rechizitoriului întocmit în această cauză, în perioada martie-septembrie 2012 şi în ziua de 16 noiembrie 2012, dar şi în mod repetat, în cursul acestui an, Angela Nicolae ar fi cerut de la omul de afaceri Rami Ghaziri, direct şi prin intermediul fiului său Daniel Nicolae, mai multe sume de bani. În total, ea ar fi pretins de la Ghaziri aproape 112.000 de lei şi 1.500 de euro din care a primit prin intermediul fiului său, în total 82.215,64 de lei.

În schimbul banilor, spun anchetatorii, magistratul a promis că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi pe lângă magistraţi procurori, astfel încât să îi determine să pronunţe hotărâri favorabile lui Rami Ghaziri şi firmei sale.

Dosarul urmează să fie soluţionat de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

5. Poliţiştii bucureşteni au descins, miercuri, în două celule ale Penitenciarului Giurgiu şi la trei adrese din Bucureşti pentru destructurarea unui grup specializat în înşelăciuni prin telefon, prejudiciul fiind evaluat la aproximativ 100.000 de lei, potrivit unor oficiali din Poliţia Capitalei.

Potrivit surselor citate, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Sector 6 au pus în executare 10 mandate de aducere emise pe numele unor presoane bănuite de înşelăciuni prin telefon, prin metoda "Accidentul".

Poliţiştii susţin că gruparea, din care făceau parte şi mai mulţi deţinuţi, ar fi înşelat cel puţin 16 persoane, majoritatea pensionari.

În fapt, deţinuţii sunau persoane în vârstă pe telefonul fix şi, sub pretextul că fiul acestora a accidentat grav, cu autoturismul, o persoană, cereau diverse sume de bani pentru a se înţelege, pe cale amiabilă, cu familia victimei.

Ulterior, banii erau ridicaţi de complicii deţinuţilor, aflaţi în libertate.

Prejudiciul provocat de suspecţi a fost calculat de poliţişti la aproximativ 100.000 de lei.

Gruparea a fost monitorizată timp două luni, cu ajutorul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

 

6. România, condamnată la CEDO să plătească despăgubiri de 3.000 de euro unui deținut vegetarian.

Deținuții au dreptul de a avea un regim alimentar în conformitate cu credințele lor religioase, a amintit marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dându-i dreptate unui deținut budist care a cerut mese vegetariene în celula în care este închis în România, transmite AFP. Bărbatul ar urma să fie despăgubit cu 3.000 de euro de statul român.

Refuzul autorităților române de a-i furniza un regim vegetarian deținutului moldovean Ghennadii Vartic, condamnat în 1999 la 25 de ani de închisoare și ajuns în prezent la vârsta de 40 de ani, reprezintă o încălcare a libertății sale de religie, potrivit judecătorilor europeni.

Până în 2007, reclamantul, crescut în spirit ateist și ulterior convertit la budism, s-a hrănit în conformitate cu exigențele religiei sale cu ajutorul unor pachete ce îi erau trimise de către familie. Dar după aceea legislația a fost modificată, iar primirea unor astfel de pachete nu a mai fost permisă, ceea ce l-a constrâns pe Vartic să mănânce pâine cu margarină.
Drept urmare, deținutul a apelat la justiția locală, în van, în încercarea de a obține niște meniuri conforme cu credința sa. El a subliniat mai ales că meniurile vegetariene de post pentru creștinii ortodocși nu îl mulțumeau, din cauză că aveau prea puține calorii. În replică, administrația penitenciară a susținut că regimul vegetarian nu era potrivit pentru Vartic din cauza hepatitei de care acesta suferă.

Pe de altă parte, în cursul procedurii în fața CEDO, autoritățile române au argumentat că suspectează anumiți deținuți că se convertesc la o anumită religie pentru a obține o hrană mai bună. Dar nimic nu a putut dovedi că acest lucru a fost valabil în cazul lui Vartic, au apreciat judecătorii de la Strasbourg. România ar urma să îi achite despăgubiri de 3.000 de euro reclamantului, dacă decizia va deveni definitivă.

 

7. Cei doi foști manageri ai UCM Reșița Adrian Preda și Adrian Chebuțiu, cercetaţi pentru evaziune fiscală, deturnare de fonduri şi spălare de bani, într-un dosar cu un prejudiciu de peste zece milioane euro, au fost reținuți, în noaptea de marţi spre miercuri, de procurorii DNA Timişoara.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Adrian Chebuțiu și-a susținut nevinovăția în fața procurorilor DNA, în timpul audierilor, afirmând că toate operațiunile financiare din cadrul UCM Reșița au fost făcute cu acordul Adunării Generale a Acționarilor.

În cursul zilei de miercuri, Adrian Preda și Adrian Chebuțiu vor fi duşi la Tribunalul Timiș cu propunerea de arestare preventivă.

De asemenea, contabila Laura Truți, audiată şi ea alături de cei doi foşti manageri, a primit interdicția de a părăsi țara.

 

8. Legea privind amnistia şi graţierea ar putea goli penitenciarele din ţara noastră. Peste o treime din cei aproape 33.500 de deţinuţi, care se află în acest moment în spatele gratiilor, ar putea beneficia de graţiere, odată cu intrarea în vigoare a legii. O arată datele de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Astfel, din cei 33.464 de deţinuţi câţi se află în penitenciarele din România, 18.200 au pedepse de până la 6 ani de închisoare, adică se încadrează în limita de pedeapsă pentru care pot fi graţiaţi. Dintre aceştia, doar 4.800 sunt în spatele gratiilor pentru pedepse care fac excepţie de la graţiere, adică omor, tâlhărie, vătămare corporală gravă, viol, act sexual cu un minor, evadare, trafic de droguri sau alte fapte grave. Prin urmare, în jur de 13.500 de deţinuţi ar putea fi eliberaţi odată cu intrarea în vigoare a legii.

De menţionat este faptul că datele de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor includ şi faptele de corupţie, pentru care proiectul de lege nu a stabilit dacă deţinuţii vor fi graţiaţi sau nu.

 

9. Senatorii refuză să pedepsească plagiatul ca pe o infracţiune. Aleşii au respins propunerea făcută de senatorul independent Valeriu Todiraşcu.

Acesta voia ca persoanele care obţin o diplomă sau un titlu universitar prin prezentarea unei lucrări în care au fost incluse texte ale altor autori, fără a-i menţiona, să fie pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 12 ani sau cu amendă penală şi retragerea titlului.

În prezent, Consiliul Naţional de Etică constată şi decide asupra sancţiunilor cu privire la faptele de plagiat, care, potrivit Legii Educaţiei, sunt abateri disciplinare.

În privinţa propunerii legislative, deputaţii au ultimul cuvânt.

Iniţiatorul vrea ca normele să fie prevăzute în noul cod penal, care ar urma să intre în vigoare în februarie 2014.

 

10. Afaceristul Marcel Străuţ a fost condamnat la 10 ani de închisoare de Tribunalul Bucureşti după ce a fost găsit vinovat de mai multe infracţiuni.

Judecătorii au confiscat de la Marcel Străuţ suma de 1.812.846 de euro, echivalentul în lei la data plăţii şi a menţinut sechestrul asigurator aplicat prin Ordonanţa nr. 2181/P/2010 din 07.06.2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti asupra sumei de 554.000 euro, din contul deschis la Banca Unicredit Ţiriac Bank S.A. la care figurează ca titular Marcel Străuţ. Instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC Media Direction SRL şi de SC Clear Channel Romania SRL. Decizia nu este defintivă şi poate fi contestată cu apel în termen de 10 zile. 

Înşelăciune: achitat deoarece faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv latura subiectivă. 
Delapidare în formă continuată (faptă săvârşită în perioada septembrie 2008 – martie 2009 în dauna SC Bigger Creative Services SRL: 10 ani de închisoare. 

Complicitate la delapidare (faptă săvârşită la data de 10 martie 2009 în dauna SC Bigger BTL SRL): 10 ani de închisoare. 

Spălare a banilor în formă continuată: 3 ani de închisoare.

 

11. Premierul Tayyip Erdogan lovit în plin. Cel mai mare scandal de corupţie din istoria Turciei!

Sistemul AKP, pe care premierul turc Recep Tayyip Erdogan îl conduce cu mână de fier de 12 ani, e pe cale să se clatine din temelii. O anchetă anticorupție cu ramificații multiple în politica de la Ankara pune sub acuzare 56 de persoane foarte apropiate premierului turc.

Printre cele mai cunoscute nume sunt cele ale primarului AKP din Fatih (cartier din Istanbul), fiii a trei miniștri din guvernul Erdogan, vărul unui oficial din biroul național al AKP, birocrați din linia întâi și mulți oameni de afaceri din sectorul de construcții și afaceri imobiliare. Deputații din opoziție vorbesc deja despre cel mai mare scandal de corupție din istoria Turciei și cer demisia primului ministru. Acesta răspunde sfidător și spune că nicio forță din exterior sau interior nu va devia partidul de la linia stabilită, a se înțelege: nu-l va detrona de la putere. Opoziția cere și formarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru acest caz.

Scandalul vizează administrația locativă a Turciei, o grupare parapublică ce se află în centrul politicii de urbanizare a premierului Erdogan și care girează afacerile cu bani publici, dar realizează și proiecte private proprii. Amintim că tocmai urbanizarea sălbatică din Istanbul a fost declanșatorul protestelor din Turcia din vara acestui an. Observatorii scenei politice văd în această anchetă un război deschis declarat sistemului de putere construit de Erdogan pe parcursul mandatelor sale. Operațiunea e condusă de același procuror care a instrumentat cazul Ergenekon, o rețea de militari naționaliști care a fost încarcerată pentru subminarea puterii de stat.

Zerkiya Oz, procurorul, este însă foarte apropiat de clericul Fethullah Gulen, exilat în SUA în 1999. Gulen are în Turcia un grup foarte puternic de susținători, nemulțumiți de faptul că Erdogan le-a închis o rețea de cursuri extra-școlare în care investiseră o mulțime de bani.

Dezvăluirile vin în contextul în care Turcia va organiza în 2014 alegeri locale și primul scrutin prezidențial direct, pentru care Erdogan se pregătește de ani de zile având în vedere că nu mai poate fi premier conform Constituției. (sursa: RFI)

 

(Surse: Mediafax, realitatea.net, evz.ro, hotnews.ro, ziuanews.ro,  gazetaromaneasca.com, alecuracoviceanu.ro, ziarul ring)

 

Vă dorim o zi excelentă!



© 2017 LEGALES - Aron, Racoviceanu si asociatii | Termeni si conditii | fx47.ro
Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor Baroul Bucuresti Legales facebook   UNBR Oficiul National al registrului Comertului Ministerul Finantelor Publice uniunea nationala a executorilor judecatoresti Ars Legis Uniunea Nationala a Notarilor din Romania Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara